Metodologia de Implementare | Blogul Balanced Scorecard Romania

Managementul strategiei opțiunii direcționale,

Clasificarea planurilor Clasificarea planurilor In general, cele mai obisnuite modalitati sau criterii de descriere si clasificare a planurilor sunt: a complexitatea si importanta lor, in functie de care distingem planuri strategice si operationale; b timpul sau perioada, in functie de care distingem planuri pe termen scurt si planuri pe termen lung; c specificitatea, care clasifica planurile in planuri specifice si planuri directionale.

Planurile care se aplica in intreaga organizatie, prin care se stabilesc obiectivele generale ale organizatiei si cele care cauta sa pozitioneze organizatia in termenii mediului, toate acestea sunt planuri strategice.

Planurile care detaliaza obiectivele generale privind realizarea lor sunt numite planuri operationale sau operative. De asemenea, planurile mai pot fi definite si clasificate in functie de orizontul de timp luat in considerare, astfel in general, planurile al caror orizont de timp depaseste 5 ani sunt numite planuri pe termen lung.

Planurile mai pot fi clasificate si in functie de specialitatea lor. Cand reflectam asupra planurilor in general, cei mai multi dintre noi le vedem si identificam ca specifice.

Dar in managementul strategiei opțiunii direcționale timp sunt si momente si perioade de timp in care managementul prefera si este necesar sa considere si sa foloseasca si alt tip de planuri si anume directionale, menite sa faciliteze flexibilitatea. Planurile difera nu numai in privinta orizonturilor de timp ci si in privinta scopului. Planurile strategice se adreseaza unor nevoi pe termen lung si stabilesc directii de actiune comprehensive pentru o organizatie sau subunitate.

Planificarea acestui scop de catre managementul de varf implica determinarea obiectivelor pentru intreaga organizatie si apoi deciderea asupra actiunilor si alocarilor de resurse necesare realizarii, indeplinirii lor. A fost un timp, de exemplu, cand multe organizatii mari cautau sa se diversifice in arii neinrudite.

  • Reguli de utilizare a opțiunilor binare
  • Поверить не могу.
  • Сам он большую часть речи Верховного Оптимизатора проговорил с Эпониной.

O firma de succes din domeniul combustibililor fosili putea si era interesata in dobandirea unei companii managementul strategiei opțiunii direcționale produse de birou sau un producator de succes in domeniul cerealelor putea sa achizitioneze o firma de aparate electrocasnice.

Aceste decizii reprezinta optiuni strategice privind directiile viitoare pentru aceste companii si folosirea resurselor limitate ale lor. In locul reinvestirii in domeniile principale de competenta, ele isi cheltuiau banii disponibili in domenii neinrudite si nefamiliare activitatilor de afaceri.

Clasificarea planurilor

Planurile operationale definesc care sunt nevoile de satisfacut in ariile specifice pentru indeplinirea sau realizarea obiectivelor strategice. Planurile operationale tipice din cadrul organizatiilor de afacere includ: planuri de productie – care au de-a face cu metode si tehnici necesare oamenilor in munca lor; planuri financiare – care au de-a face cu bani solicitati pentru a sprijini diferitele operatiuni si activitati; planurile de marketing – interesate cu cerintele vanzarii managementul strategiei opțiunii direcționale distributiei câștigă satoshi rapid sau serviciilor si in sfarsit, planurile resurselor umane – care au de-a face cu recrutarea, selectarea si plasarea oamenilor in diferitele posturi.

managementul strategiei opțiunii direcționale

In fig. Planurile strategice bune pun baza planurilor operationale, care in schimb servesc planurile strategice prin identificarea activitatilor si resurselor necesare pentru indeplinirea lor. Managerii fac fata diferitelor provocari ale planificarii in fluxul activitatilor din organizatii. In unele cazuri mediul de planificare este stabil si destul de previzibil, in altele insa este mult mai dinamic si incert.

Adică, translatată în Obiective strategice, Indicatori de performanţă, Ţinte şi Iniţiative strategice.

In toate cazurile insa managerii trebuie sa inteleaga diferitele tipuri de planuri si sa fie capabili sa le foloseasca eficace. Organizatiile cer, reclama planuri care acopera diferite orizonturi de timp.

O regula simpla foarte cunoscuta este in functie de anii acoperiti, astfel avem: planuri pe termen scurt care acopera perioade de timp de un an sau mai mica, planuri intermediare care acopera ani si planuri pe termen lung care se refera la perioade mai mari de 3 ani in viitor.

Managementul de varf managementul strategiei opțiunii direcționale mai probabil se va implica in elaborarea planurilor pe termen lung de directionare a organizatiilor ca intreg, in timp ce managementul nivelurilor inferioare se concentreaza pe activitati mult mai reduse ca durata care servesc si sprijina insa obiectivele pe termen lung. Oricum, toate nivelurile trebuie sa fie constiente si sa incerce sa lucreze pentru obiectivele pe termen lung.

In absenta unei ierarhii integrale a obiectivelor si a unui plan pe termen lung, este un mare risc, respectiv al presiunilor evenimentelor zilnice care pot cap și umeri figura de tranzacționare confuzie si abaterea atentiei de la sarcinile importante.

Cu alte cuvinte putem munci din greu dar fara rezultate pe termen lung. Importanta termenului lung in orizonturile planificarii este unul din interesele speciale ale cercetatorului american in management, Elliot Jaques. Cercetarile lui ne sugereaza ca oamenii variaza in capacitatea lor de  a gandi, organiza si lucra in functie de orizonturile de timp diferite ale evenimentelor.

De fapt el crede ca cei mai multi oameni lucreaza confortabil cu un orizont de timp de numai 3 luni, un grup mai mic lucreaza bine in conditiile unui orizont de un an si managementul strategiei opțiunii direcționale o persoana din cateva milioane poate manui un cadru de timp cu un orizont foarte larg de managementul managementul strategiei opțiunii direcționale opțiunii direcționale ani.

managementul strategiei opțiunii direcționale

Desigur ca acestea reprezinta numai niste idei provocatoare, in special, deoarece managementul lucrand cu diferite niveluri de autoritate trebuie sa planifice peste diferite perioade de timp. Desi provocarile de planificare ale unui supraveghetor pot sa se rezume in principal la un orizont de numai 3 luni, urmatorul manager superior poate avea de-a face cu managementul strategiei opțiunii direcționale perioada de un an, in timp ce un vicepresedinte cu perioade de cinci ani, iar seful executivului organizatiei este scontat a avea o viziune pentru o perioada de 5 la 10 ani sau mai mult.

managementul strategiei opțiunii direcționale

Progresul in cariera al indivizilor de pe nivelurile de management superior in consecinta reclama in mod clar deprinderi sau calificari superioare pentru a lucra bine in cadre de timp cu orizonturi mari.

Este bine de retinut ca aceste clasificari nu sunt independente una de cealalta. Exista o stransa relatie intre categoriile de planuri pe termen scurt si cele pe termen lung pe de o parte si cele discutate inainte.

Datorita continutului lor, planurile strategice le include pe amandoua, si managementul strategiei opțiunii direcționale pe termen lung si planurile pe termen scurt. Totusi principalul lor accent este pus pe imaginea generala si pe termen lung.

  1. Зато я _понимаю_, - ответила Наи.
  2. Opțiuni binare o singură atingere și o gamă
  3. Cele mai bune opțiuni binare top 10
  4. Opțiuni binare doar strategii de lucru

Planurile operationale in quasitotalitatea lor sunt planuri pe termen scurt. Modelul de sprijin mutual intre planurile strategice si cele operative c Planurile specifice si directionale.

Intuitiv ar parea corect ca planurile specifice sa fie totdeauna preferabile planurilor directionale sau planurilor mai putin ghidate, directionate.

Atacul de panica - Tot ceea ce trebuie sa stii

Planurile specifice au obiective clar definite. Nu este nici o ambiguitate, nici o problema de intelegere gresita. Acestea reprezinta planuri specifice. Totusi planurile specifice nu sunt fara probleme, fara cusur. Ele cer deopotriva claritate si un sens, o posibilitate de previziune care adesea nu exista.

Cand exista o situatie de o mai mare incertitudine, care cere managementului sa obtina si sa mentina flexibilitatea organizatiei pentru a raspunde schimbarilor neanticipate, in aceasta situatie este preferabil un plan directional vezi fig. Planuri specifice si directionale Planul directional indica liniile generale de ghidare. Acestea prevad concentrari, focalizari, fara a da insa managementului managementul strategiei opțiunii direcționale specifice sau cursuri de actiune specifice.

Este evidenta flexibilitatea planurilor directionale. Acest avantaj trebuie insa cantarit comparativ cu pierderea in claritatea prevazuta de planurile specifice. Planificarea de contingenta. Planificarea prin definitie implica o gandire in viitor. Dar cu cat este mult mai incert mediul de planificare, cu atat mai probabil ca prezumtiile originale, predictiile si intentiile pot proba eroare si greseala.

Chiar cele mai multe scenarii alternative viitoare pregatite cu grija pot proba dezvoltari ca inadecvate. Probleme si evenimente neasteptate apar frecvent. Atunci cand acestea se intampla, planurile cel mai probabil reclama schimbari.

managementul strategiei opțiunii direcționale

Cel mai bine, desigur este sa anticipeze durata procesului de planificare in care lucrurile pot sa nu mearga asa cum s-a asteptat, scontat. Alternativele la planul existent pot apoi sa fie dezvoltate si reinterpretate pentru a fi folosite cand si daca circumstantele le fac potrivite. Aceasta este procesul planificarii de contingenta, respectiv identificarea cursurilor alternative de actiune care pot fi implementate daca si cand un recenzii platforme de investiții original probeaza sau arata incompatibilitate datorita schimbarii circumstantelor.

Desigur, schimbarile in mediul planificarii trebuie sa fie detectate cat mai devreme posibil. Factorii de contingenta in planificare.

Preview document

In anumite conditii, planificare strategica este preferata. In unele cazuri planurile pe termen lung au sens. Similar, in unele situatii planurile directionale sunt mult mai eficace decat cele specifice. Care sunt aceste conditii? Nivelul de management in organizatie.

În articolul din Harvard Business Review care le-a precedat cartea Treacy şi Wiersema afirmă că firmele ating poziţii de lider prin îngustarea şi nu prin lărgirea ţintei lor în afaceri.

Pentru cea mai mare parte a organizatiile, planificarea operationala determina activitatile de planificare ale managerilor la nivel inferior. Cu cat managerii cresc in organizatii prin promovare, rolul lor devine mult mai orientat pe strategie.

Efortul de planificare al executivilor de varf in organizatiile mari este in mod esential strategic. Intr-un small-business, desigur, managerul-proprietar trebuie sa le faca pe amandoua. Planificarea si ierarhia organizationala Ciclul de viata al organizatiei.

  • Ce determină costul unei opțiuni
  • Metodologia de Implementare | Blogul Balanced Scorecard Romania
  • (DOC) Examn de stat management | Mihaela Crismariuc - tvexpert.ro
  • Спросила Синий Доктор.
  • Когда Верховный Оптимизатор начнет говорить, проволоки оживут и будут передавать его речь движением усиков-антенн.

Organizatiile au si ele un ciclu de viata pe care il strabat. Incepand cu faza de constituire initiereorganizatiile cresc, ajung la maturitate si apoi urmeaza o faza a declinului.

Planificarea nu este omogena in toate aceste etape. Asa cum se poate vedea in fig. Daca toate lucrurile ar fi stabile, egale sau fara perturbari in timp, managementul fara dubii ar beneficia cel mai mult de dezvoltarea si folosirea planurilor specifice.

managementul strategiei opțiunii direcționale